duminică, 9 septembrie 2007

Schimbare

Şi a vrut să-mi fugă vara şi-am fugit şi eu cu ea. Suntem îndrăgostiţi, fugind undeva spre piramide, ea sprintînd la 100 metri garduri, eu tîrîndu-mă după ea, strîns ţinînd în mînă trena rochiei ei curcubitacee. S-au terminat gardurile şi ne-am oprit în sfîrşit pe o plajă mediteraniană. Mă şterg de praf şi-mi oblojesc rănile. Ea se dezbracă şi rîde la soare, iar eu zîmbesc.
"Hai să înotăm" îmi spune şi aleargă spre apă. Mă ridic şi fug după ea sperînd să o împiedic să facă acest lucru. Nu ştiu să înot, iar apa îmi dă senzaţia de sufocare. Din păcate nu am ajuns-o, iar ea s-a aruncat în apă şi a tot plecat înotînd. În disperare mi-am pus cele două bărci cu motor în picioare şi am rupt-o la fugă peste valuri. Primele două sute de metri, manevra mi-a reuşit, apoi am început să mă scufund fără scăpare. Nici nu mai aveam putere să mai strig după ajutor, cred că nici nu mai avea rost să fac acest lucru. Nu avea cine să mă mai salveze. Aşa că, în cele cîteva secunde cît mi-au mai rămas pînă la fundul mării, devenisem un om obişnuit şi îmi contemplam toată viaţa împreună cu un rechinaş cu care m-am împrietenit în timp ce mă scufundam. La un moment dat, el scoase un carton pe care scria: "La mulţi ani, avem deja un anotimp şi creştem!"
"Bună ziua! D-l Angelov?" am auzit o voce molipsitoare adresîndu-mi-se din spate.
"Da" îi răspund ştergîndu-mă la ochi, proaspăt trezit din somn.
"Daţi-mi voie să mă prezint. Eu sunt Toamna".

Niciun comentariu: