sâmbătă, 26 mai 2007

Despre fericire

Sunt multe momente de fericire în viaţă. Am putea asemăna fericirea cu nişte gingaşe balonaşe de săpun, considerînd că fiecare balon este un moment de fericire. Unele sunt mai mari, altele mai mici, unele sunt mai durabile, altele sunt mai firave şi se sparg încă înainte de a-şi fi luat zborul. Viaţa noastră este însă plină de astfel de balonaşe. Nu trebuie decît să le păstrăm cu grijă, în cufărul tainic al subconştientului şi să ne gîndim că şi după o mare durere, vine o mare bucurie. Există un permanent echilibru între cele două. Unii spun că nenorocirile sunt mari şi gratuite, numai fericirile sunt scurte şi costisitoare.
A fi fericit înseamnă după unii, a iubi. Şi într-adevar, a iubi este prima dintre toate fericirile, a fi iubit vine abia după aceea.

Un comentariu:

Sint Cristina si sint dependenta :) spunea...

Mie mi s-a deschis cerul cind mi-am dat seama ca fericirea e facuta din lucruri mici: mincatul unei inghetate cot la cot cu prietenii, ochii negri ai unui copil care trece pe strada, vata de zahar, nota de trecere la un "cui" de examen, faptul ca l-ai gasit pe EL (sau ai gasit-o pe EA) si ca atunci cind iti vine sa plingi, de exemplu, nu te crede egoist(a), ci iti da un servetel parfumat.
Spunea Martha Washington ca fericirea nu vine din circumstante, ci din ceea ce alegem sa facem, indiferent cit de sordide ar fi circumstantele.
Asa ca hai sa fim fericiti!